Guvernul Siegfried Mureşan nu a obţinut votul de învestitură al Parlamentului
Guvernul Siegfried Mureșan nu a fost învestit de plenul comun al Parlamentului, reunit la 30 septembrie 2026.
br />Senatul și Camera Deputaților s-au reunit miercuri în ședință comună pentru a vota programul de guvernare și componența Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan.
Guvernul Siegfried Mureșan nu a fost învestit de plenul comun al Parlamentului, reunit la 30 septembrie 2026.
Din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenți la ședință 321 și au fost 197 de voturi valabil exprimate. S-au înregistrat 182 de voturi ''pentru'' învestitură și 15 voturi "împotrivă". Pentru a fi învestit, acest Guvern avea nevoie de majoritatea deputaților și senatorilor, adică de minimum 233 de voturi "pentru".
„Mulțumesc tuturor colegilor din PNL, USR și UDMR pentru modul serios și responsabil în care au muncit. Au finalizat un program de guvernare concret și reformator. Noi am venit cu o soluție pentru rezolvarea crizei politice și am văzut că partidele care au declanșat-o au votat pentru prelungirea ei“, a spus Siegfried Mureșan.
„Așteptăm de la președintele României să vedem care sunt următorii pașii”, a mai spus el.
„De cinci luni de zile, românii au plătit un preț suficient, preț plătit pentru că PSD s-a ridicat de la masă. Suntem în această poziție care dă posibilitatea președintelui declanșării unor anticipate. Care va fi opțiunea președintelui vom vedea. Ce este cert, vom continua colaborarea cu PNL și în ceea ce privește USR, nu vom lăsa ca PSD să se urce iar cu picioarele pe finanțele României”, a spus Radu Miruță.
După respingerea Guvernului Mureșan în Parlament, președintele României are două posibilități:
* să desemneze, în urma consultărilor, un nou premier;
* să dizolve parlamentul, declanșând astfel alegerile anticipate.
* Desemnarea de către președinte a unui nou premier.
Una dintre pârghiile pe care președintele le are la îndemână după respingerea în parlament a unui guvern este cea a desemnării unui nou premier, reluându-se procedura clasică de formare a unui nou guvern.
În urma respingerii, sunt întrunite condiţiile dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate, însă preşedintele Nicuşor Dan a declarat că nu le consideră o soluţie, astfel că urmează noi consultări cu partidele şi o nouă desemnare de premier.
Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, "Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Până acum, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veştea, în 22 iunie.
