Ziua Unirii Principatelor Române, marcată la Constanța

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga țară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Țara Românească în 1859, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Acest eveniment major în istoria țării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat național unitar român. Împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată astăzi în țară prin diferite manifestări. Autoritățile locale din Constanța au ales să sărbătorească prin ceremonii restrânse, cu respectarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei. 
În Piaţa Ovidiu, câteva zeci de oameni au asistat la ceremonia organizată de autorităţile locale pentru a celebra 162 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române. 
La ceremonie, au fost prezent primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, însoțit de viceprimarii Ionuț Rusu și Florin Cocargeanu, precum și de consilierii personali ai acestuia. A fost prezent și Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, care a transmis un mesaj, precum și prefectul județului Constanța, Ioan-Silviu Coșa, care a primit onorul de la Garda de Onoare organizată în cinstea evenimentului. 
De asemenea, la eveniment au participat militarii Forţelor Navale şi ai Forţelor Terestre din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Oamenii nu s-au putut prinde în Hora Unirii, ca în alţi ani, din cauza măsurilor sanitare impuse pentru prevenirea şi limitarea răspândirii noului coronavirus.
Cei prezenți au putut asista la momente de poezie, muzică populară și muzică militară interpretată de Fanfara Forțelor Navale. Tradiționala Horă a Unirii nu a fost permisă în acest an din motive de siguranță sanitară, iar mesajul autorităților pentru cetățeni a fost unul de responsabilitate.

"În orice alt an aș fi vorbit de Unirea Principatelor Române, făcând un arc peste timp. Aș fi rememorat toate evenimentele care au pus bazele României de astăzi, iar sufletele noastre s-ar fi umplut de mândrie și emoție. Permiteți-mi să transpun emoția în prezent, întrucât ultimul an, pentru toți românii, a fost unul de mare sacrificiu și suferință.
2020 a fost, la fel ca 1859, un an care va rămâne în istorie și în memoria colectivă, pentru că ne-a adus în față una dintre cele mai mari provocări cu care această națiune s-a confruntat. A fost o provocare dură, perfidă, în care oameni dragi au căzut. Este datoria noastră, acum, să le cinstim memoria și să nu-i uităm, așa cum nu uităm niciun moment care ne-a definit istoria.
Ca în 1859, au fost eroi necunoscuți, români de-ai noștri în uniforme, fie albe, fie de camuflaj, fie albastre, care și-au depășit temerile și au găsit mereu resursele fizice și mentale, să facă bine celorlalți. Ei sunt eroii noștri din prima linie, dar luptători în această confruntare suntem cu toții, iar armele noastre sunt acele gesturi mici care pot face diferența: purtarea măștii de protecție, distanțarea, igienizarea mâinilor, grija pentru semeni.
Anul acesta, așa sărbătorim, racordând ideea de UNIRE la imperativul momentului. O unire sufletească, mult mai subtilă, caracterizată de  EMPATIE, MORALĂ și valorile civilizației europene. 
Anul acesta, nu dăm mână cu mână, ci ne apropiem sufletește, dar și rațional, pentru că mai avem puțin de muncit, până ne vom îmbrățișa din nou, până vom putea întinde din nou hora.
Anul acesta, suntem uniți prin responsabilitate! La mulți ani, Țara Românească! La mulți ani, Moldova! La mulți ani, România!, a fost mesajul transmis de prefectul Silviu Coşa. 
A luat cuvântul primarul Constanței, Vergil Chițac.

"Celebrăm astăzi, împreună, Unirea Principatelor Române, pe Alexandru Ioan Cuza și totodată înțelepciunea, maturitatea, responsabilitatea și curajul clasei politice autohtone de atunci. 
Vom fi prezenți, bunăoară, astăzi, la ora 11.00, alături de alți oficiali locali, într-un spațiu simbolic al orașului, Piața Ovidiu, în Peninsula sacră a Tomisului unde fiecare centimetru pătrat este patrimoniu, tezaur, istorie. 
Unirea Principatelor Române reprezintă o sărbătoare autentică și pentru Constanța și Dobrogea. Fără alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la Iași și București, în 1859, nu ar fi existat evoluțiile istorice care au adus Dobrogea “înapoi acasă”. Fără Unirea Principatelor Române nu am fi avut niciodată o Țară. 
Unirea din 1859 constituie un reper esențial și totodată parte a unui vis care n-a încetat niciodată să producă istorie înaltă, aici, la Carpați și la mare, în spațiul etnogenezei românești. Constanța a fost dintotdeauna parte a acestui uriaș și permanent proiect de țară care a inclus Unirea de la 24 Ianuarie 1859. În Constanța și – prin extensie – în Dobrogea, acest proiect de țară a supraviețuit miraculos în istorie și, când a putut, aproape două decenii mai târziu, a produs istorie autentică – odată cu revenirea acasă a Dobrogei, în 1878. 
Putem vedea astfel Unirea Principalelor Române din 1859 ca reper obligatoriu și etapă de referință în procesul istoric complex care a permis, ulterior, revenirea Dobrogei la Țară și a marcat debutul unor proiecte de dezvoltare a Moldovei și Țării Românești fără precedent în istoria României și cu impact pozitiv asupra conectării acestora cu celelalte regiuni istorice. 
În momentele emblematice ale alegerii lui Cuza ca domnitor unic în Moldova și Țara Românească, orașul Constanța (pe atunci Küstendje) își construia dezvoltări de anvergură și ieșea încet-încet din blestemul periferiei și insularității –  se construia, pe baza unui proiect britanic, linia ferată între Küstendje și Cernavodă din perspectiva asumată a creării unor noi conexiuni cu rețeaua de cale ferată din Principate, se amplificau relațiile cu instituțiile europene (de exemplu Comisia Europeană a Dunării), se dezvoltau comerțul și navigația la Dunărea de Jos, se proiecta portul pentru dezvoltări de durată și pentru un transport maritim de amplitudine – începea, simbolic, noua călătorie europeană a orașului și a Dobrogei ca întreg. Un an mai târziu, în 1860, avea să aibă loc darea în folosinţă a căii ferate şi a portului Constanţa.  
Nu putem ignora totodată nici rolul emblematic jucat de domnitorul Cuza în unificarea flotilei și crearea unei flotile unitare a Principatelor, prin contopirea flotelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare, act care reprezintă certificatul simbolic de naștere a Marinei noastre naționale. 
Principatele Române nu au uitat de Dobrogea după unirea din 1859. În presa vremii, Dobrogea era menționată și promovată periodic, iar clasa politică a epocii avea conștiința clară a apartenenței Dobrogei la Țară. Însuși Domnitorul a traversat și vizitat Dobrogea de două ori spre a ajunge la Constantinopol, pentru a obţine recunoaşterea unirii Principatelor. Cuza avea permanent în vedere și proiectul vizionar al creării unui port la Marea Neagră, pe care în dese rânduri îl menționa în discuțiile și dezbaterile  cu miniștrii săi și în Corpurile Legiuitoare. 
Astăzi, într-o perioadă extrem de complicată, avem nevoie de modele vizionare și le găsim în permanență în trecutul nostru, de acolo de unde eroii nu încetează să transmită generozitate și iubire pentru această țară. Astăzi avem nevoie, mai mult decât oricând, de modele și de valori. Și le găsim, nealterate, în istoria României – care reprezintă un fundament solid pentru tot ceea ce ne propunem să construim, pentru cetățenii de astăzi și de mâine ai acestui oraș și ai acestei țări", a transmis Vergil Chițac.

"Dragi locuitori ai județului Constanța, azi sărbătorim o zi foarte importantă pentru istoria noastră națională, o zi în care ne amintim de primul pas spre crearea României moderne. Pentru toți românii, munteni, moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni, ziua de 24 ianuarie trebuie să fie o zi de mare sărbătoare, o zi în care să ne aducem aminte cu reverență de faptele politice și diplomatice care au dus la dubla alegere ca domnitor al Moldovei, la 5 ianuarie 1859 și mai apoi la 24 ianuarie, ca domnitor al Țării Românești, a lui Alexandru Ioan Cuza, dar mai ales neclintita dorință de unire a românilor din cele două principate.
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, constituită din militari și marinari militari.
Actul de voință politică de la 24 ianuarie a reprezentat primul pas către crearea statutui unitar român.
A urmat o perioadă de dezvoltare pentru România modernă, prin crearea primului Parlament unic al României şi a primului Guvern unitar, precum și adoptarea primei Constituții românești. Procesul de modernizare început în urma unirii principatelor române dar și contribuția majoră a diplomatului Mihail Kogălniceanu, au dus la obținerea independenței și mai apoi la reintegrarea Dobrogei la patria-mamă, proces ce s-a continuat cu repopularea Dobrogei cu români veniți din toate colțurile țării.
Despre locul aparte pe care-l ocupa Mihail Kogălniceanu în modernizarea teritoriului dintre Dunăre și Mare, ne povestește un mocan care își aducea aminte de cuvintele lui Kogălniceanu: “Măi băieţi, ne-a zis el, aici e raiul vostru. Ceea ce aţi găsit voi în Dobrogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru. Scuturaţi-vă pungile, vindeţi ce-aţi aveţi, lipsiţi-vă şi de oi şi cumpăraţi pământ, c-aveţi să fiţi bogaţi.”
Vreau să nu uitați că proiectele mari se realizează cu timp, multă muncă și devotament. Astăzi, avem o țară cu anvergură în Europa, iar acest lucru se datorează iluștrilor noștri înaintași, care prin diplomație și sacrificiu, au făcut posibil acest deziderat.
Astăzi, să retrăim cu bucurie ziua de 24 ianuarie 1859 și să prețuim acești pași importanți făcuți de strămoșii noștri în recunoașterea identității naționale, a granițelor și statalității României. Nu le putem cinsti mai bine memoria, decât prin continuarea eforturilor lor și stabilirea unor obiective clare pentru a construi o țară unită, dezvoltată, stabilă și prosperă.
Este de datoria noastră, a tuturor să continuăm idealul inaintașilor noștri: o Românie puternică, modernă, dezvoltată, o Românie de care să fim mândri!
Aș vrea să închei cu vorbele diplomatului Dimitrie C. Brătianu, care spunea: "Unirea este singura temelie statornică a edificiului viitorului nostru: fără dânsa, ce se va clădi va fi clădit pe nisip", a transmis președintele CJC, Mihai Lupu.
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, constituită din militari și marinari militari.