România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei şi în luna iunie

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în iunie la 2,2%, de la 2,3% luna precedentă, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania şi România, potrivit Eurostat.

România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei şi în luna iunie
block_5efefbbfb31c9.jpg

block_5efefd6166899.jpgbr />

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în iunie la 2,2%, de la 2,3% luna precedentă, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania şi România, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu situaţia din mai 2021, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 12 state membre, a rămas stabilă în patru şi a crescut în 11 ţări. În rândul acestora din urmă se regăseşte şi România, unde rata anuală a inflaţiei a crescut până la 3,5% în iunie, de la 3,2% în mai. Comparativ, în iunie 2020 rata anuală a inflaţiei în România era de 2,2%.
Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei în UE au fost înregistrate, luna trecută, în Ungaria (5,3%), Polonia (4,1%), Estonia (3,7%), Lituania şi România (ambele cu 3,5%), iar cele mai scăzute în Portugalia (minus 0,6%), Malta (0,2%) şi Grecia (0,6%).
Datele Eurostat mai arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la 1,9%, de la 2% luna precedentă. În iunie 2020, rata anuală a inflaţiei în zona euro era de 0,3%.
Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 1,16 puncte procentuale, urmată de bunurile industriale neenergetice (0,31 puncte procentuale), servicii (0,28 puncte procentuale), alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (0,15 puncte procentuale).
Săptămâna trecută, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie "mai mică, dar apropiată de 2%", care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.