Rezervări în scădere pe litoral și în marile orașe, dar creștere pe segmentele de aventură și incoming

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), sectorul turistic din România a înregistrat o scădere a sosirilor turiștilor români în primele două luni de vară de -4,2% în iunie și -4,4% în iulie, comparativ cu aceleași luni din 2024. În paralel, sosirile turiștilor străini au continuat trendul ascendent, cu +7,2% în iunie și +0,6% în iulie.

Aceeași polarizare se observă și în statistica privind înnoptările: românii au petrecut cu -1% mai puține nopți în iunie și cu -5,3% mai puține în iulie, o scădere abruptă, îngrijorătoare și critică, în timp ce străinii au generat o creștere de 6,3% în iunie și doar 0,1% în iulie, când aproape a stagnat.
Deși datele INS acoperă doar începutul sezonului estival (iunie și iulie), informațiile centralizate de BIBI Touroperator oferă o perspectivă completă asupra întregii veri, incluzând luna august. Conform acestora, sezonul estival 2025 s-a încheiat cu o scădere la nivel național, similară cu cea indicată de INS, în comparație cu aceeași perioadă din 2024. Chiar dacă primele luni ale anului au adus o creștere de 10%, în prezent ne aflăm într-un punct critic, sub nivelul înregistrat anul trecut. Deși programul „Litoralul pentru toți” menține vacanțele active și în luna septembrie, peste 95% din datele sezonului sunt deja consolidate, conturând o imagine clară a evoluției acestuia.

Riviera Românească
Riviera Românească, cu 4.900 de unități clasificate și aproape 155.000 locuri de cazare autorizate, a înregistrat în vara 2025 o scădere de 4,2% a rezervărilor față de anul precedent. Durata medie a sejurului a fost de 4,6 nopți, iar tariful mediu per persoană a urcat la 1.136 lei/sejur, cu 3,4% mai mult decât în 2024. Cele mai solicitate destinații au fost: Mamaia Nord, Jupiter, Saturn și Eforie Nord cu peste 60% din rezervări. S-a remarcat o creștere de 10% a cererii pentru hotelurile all inclusive, în timp ce unitățile nemodernizate sau care n-au adaptat tarifele la cerințele pieței, au stagnat sau au pierdut din turiști.

Munte - Balneo
În paralel, stațiunile montane și balneare au menținut nivelul tarifelor din 2024, cu ajustări moderate și o ușoară creștere a duratei medii a sejurului. Dacă pentru segmentul balneo TO a înregistrat o creștere a vânzărilor de aproape 2% față de anul trecut, zona de munte a suferit o scădere de 9%. Tariful per sejur a atins nivelul de 590 lei/persoană în zonele montane și 1.219 lei/persoană în stațiunile balneare, marcând o creștere de 6,5% comparativ cu anul precedent. Durata medie a sejurului a crescut ușor, de la 3,7 nopți la 3,9 nopți pe segmentul balneo, în timp ce zona de munte a înregistrat o stagmare a duratei sejurului la 3 nopți.. Cele mai solicitate destinații montane au fost: Sinaia, Predeal și Poiana Brașov (55% din rezervări), iar pe segmentul balnear:  Băile Felix, Sovata și Băile Herculane (64%).

Delta Dunării
După o creștere remarcabilă de 12% în 2024, Delta Dunării rămâne o destinație de interes, chiar dacă rezervările din vara 2025 au înregistrat o scădere de 10%, în ciuda tarifelor mai accesibile. Această ajustare poate fi privită ca o oportunitate de recalibrare și promovare, într-un sezon cu potențial de redresare până la finalul anului. Durata medie a sejurului a fost de 3 nopți, cu un tarif mediu de 799 lei/persoană/sejur, în scădere cu 4,65% față de anul trecut, când tariful a fost de 838 lei/persoană/sejur. 
Scăderea numărului de turiști în Delta Dunării în 2025 este rezultatul unei combinații de factori economici și sociali. Pentru a atrage mai mulți vizitatori, Delta are nevoie de o ofertă turistică mai variată: mese incluse, experiențe, acces facil și sigur pe apă, evenimente cu specific local și o campanie de promovare intensificată. Cele mai solicitate destinații pentru sezonul 2025 au fost: Murighiol, Sulina, Mahmudia  și Sfântu Gheorghe, care au însumat 63% din totalul rezervărilor touroperatorului.

City-break
Vacanțele de tip city-break au înregistrat și ele o scădere de aproape 10% față de sezonul 2024, în principal datorită creșterii costurilor pentru cazare si transport , a supraaglomerării marilor orașe în lunile de vară. Alte cauze pentru pierderea atractivității ar fi lipsa sau anularea unor evenimente cu impact major sau schimbarea preferințelor turiștilor pentru zone liniștite, aproape de natură în detrimentul city-break-urilor. În plus, ofertele externe ale companiilor aeriene și includerea terestru în spațiul Schengen,  determină tot mai mulți turiști să călătorească în afara țării. Cele mai căutate destinații interne au fost: Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Sibiu, București și Sighișoara.

Adventură și Rural
Interesul pentru ecoturism și activități recreative în aer liber se află pe un trend ascendent, reflectând o schimbare în preferințele de vacanță ale turiștilor români. Programele organizate de BIBI Adventures au înregistrat o creștere de 30% a numărului de participanți față de anul precedent, semn că tot mai mulți turiști caută experiențe autentice în mijlocul naturii.
Printre cele mai solicitate activități s-au numărat turele cu biciclete – atât clasice, cât și electrice –, atelierele educative și experiențele de aventură cu doză de adrenalină. Aceste escapade oferă oportunități de explorare și dezvoltare personală, fiind apreciate deopotrivă de copii și adulți, care își pot testa limitele într-un cadru natural, sigur și inspirațional.

Turismul rural a înregistrat în această vară o creștere de 17%, semn că tot mai mulți turiști caută experiențe autentice în zone tradiționale, unde pot descoperi gastronomia locală, ospitalitatea caldă a gazdelor, obiceiuri păstrate din bătrâni, meșteșuguri și peisajele care îi desprind de ritmul agitat al orașului. Cele mai solicitate destinații au fost: Bucovina, Maramureș și Cazanele Dunării.

Incoming
În 2025. turismul de incoming în România cunoaște o creștere semnificativă, impulsionată de aderarea la Spațiul Schengen și de interesul tot mai mare al turiștilor străini pentru destinații autentice. Vizitatorii sunt atrași de mari orașe precum: București, Brașov, Cluj și Sibiu dar și de regiuni cu patrimoniu cultural și natural remarcabil, precum: Valea Prahovei,  Maramureș, Bucovina și Transilvania. Conform datelor touroperatorului, creșterea pe acest segment a fost de 15%, majoritatea turiștilor sosind din Franța, UK și Polonia, fapt concretizat prin participarea în anii trecuți, dar și în acest an, la Târgurile Internaționale de profil din Paris, Varșovia și Londra. 
Provocările majore ale turismului de incoming includ absența unei strategii naționale de promovare coerente, care limitează valorificarea potențialului turistic real, precum și participarea modestă la târguri internaționale, ce reduce vizibilitatea țării pe piețele externe. Pentru a atrage mai mulți vizitatori străini, este esențială o redefinire a brandului turistic național, construit pe piloni precum autenticitatea culturală, sustenabilitatea mediului și experiențele locale memorabile. Aceste direcții pot transforma România într-o destinație competitivă și atractivă în peisajul turismului european.

Scăderea turismului intern în sezonul estival 2025 este rezultatul unei combinații de factori structurali și conjuncturali. Printre cauzele principale se numără: creșterea TVA, diminuarea valorii voucherelor de vacanță, scăderea puterii de cumpărare, instabilitatea fiscală, blocarea sau întârzierea proiectelor de infrastructură, precum și contracția sectorului HoReCa.
Utilizarea voucherelor de vacanță a scăzut dramatic, cu aproape 66% în primele 7 luni ale anului, conform MEDAT, afectând grav unul dintre cele mai eficiente mecanisme de susținere a turismului intern. În anii precedenți, aceste vouchere au contribuit semnificativ la creșterea numărului de vacanțe în România și la fiscalizarea serviciilor turistice. Absența lor a diminuat puterea de cumpărare a turiștilor și a favorizat orientarea către forme de turism nefiscalizat, cu efecte negative asupra industriei și veniturilor bugetare.
Această situație este agravată de, absența unui Organism de Management al Destinației (OMD) la nivel național și inexistența unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului, cu profesioniști din domeniu. În acest context, România nu a reușit să capitalizeze potențialul său turistic, ceea ce a dus în acest sezon, la o scădere semnificativă a numărului de sosiri ale turiștilor români în unitățile de cazare clasificate.

„Sezonul estival 2025 a fost marcat de provocări economice.. Deși am înregistrat creșteri modeste, cheltuielile au fost mai mari, iar fiscalitatea crescută a afectat atât turiștii, cât și operatorii. Incoming-ul a fost singurul segment cu o creștere constantă, iar investițiile în hoteluri cu servicii complete și spa premium oferă speranță pentru viitor. Rezervările pentru iarnă sunt în creștere, iar ofertele pentru litoralul 2026 sunt deja lansate, cu accent pe pachetele all inclusive și perioadele de festivaluri”, declară Adrian Voican, președinte BIBI Group4Travel. 

Deși rezervările pentru sezonul estival 2026 au început încă din această vară, la aceleași tarife din 2025, contextul economic ridică semne de întrebare asupra evoluției turismului intern. Pentru anul viitor, impredictibilitatea cadrului fiscal, marcată de posibila majorare a cotei de TVA și de menținerea valorii actuale a voucherelor de vacanță, în pofida micilor modificări aduse prin Legea nr. 141 din 25 iulie 2025, ale cărei norme de aplicare încă n-au apărut, conturează un context nefavorabil pentru industria ospitalității. În lipsa unor măsuri de sprijin coerente din partea guvernanților, operatorii din turism se confruntă cu o scădere a încrederii și cu dificultăți în planificarea investițiilor. În acest context, este esențial ca sectorul să rămână solidar, să continue adaptarea la cerințele pieței și să valorifice potențialul turistic al României prin inițiative private și parteneriate cu OMD-urile locale.