Iohannis: Deşi agresiunea Rusiei ne-a unit, aceasta riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că, deşi agresiunea Rusiei a unit ţările la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională.

Iohannis: Deşi agresiunea Rusiei ne-a unit, aceasta riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională
Foto: presidency.ro
block_5efefbbfb31c9.jpg

block_5efefd6166899.jpgbr />

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la Kaunas, importanţa unităţii europene în contextul războiului din Ucraina şi a arătat că, deşi agresiunea Rusiei a unit ţările la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă "să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională".

"Avem nevoie ca întreaga comunitate internaţională să fie unită, deoarece acest război nu este războiul Europei. Acest război afectează cu certitudine întreaga lume - în planul securităţii alimentare şi energetice, al perturbărilor economice sau împiedicării eforturilor de luptă împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să fim conştienţi că, deşi agresiunea Rusiei ne-a unit la nivel european şi transatlantic, aceasta riscă să polarizeze şi să fragmenteze scena internaţională. Acesta este motivul pentru care, în timp ce continuăm să consolidăm legăturile cu vecinătatea noastră apropiată şi cu Aliaţii noştri, precum şi să ducem mai departe în mod credibil promisiunile de extindere a Uniunii Europene, trebuie să extindem mesajul şi să construim parteneriate şi cu ţări şi regiuni din întreaga lume", a spus şeful statului la simpozionul internaţional "The Idea of Europe" organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas, notează Agerpres.
El a menţionat că UE este a treia economie din lume.
"Avem nevoie de un efort colectiv de a ne angaja, de a arăta că empatizăm cu dificultăţile partenerilor noştri globali, de a explica conduita pe care o avem şi a le înţelege poziţiile, astfel încât să evităm ca aceştia să se simtă neglijaţi", a declarat Iohannis.
Şeful statului a precizat că iniţiative precum Coridoarele Solidarităţii, care facilitează exporturile din Ucraina către pieţele mondiale, inclusiv către ţările care resimt cea mai mare nevoie, trebuie promovate.
El a indicat că România a facilitat tranzitul a peste 7 milioane de tone de cereale din Ucraina şi va continua în aceeaşi notă, ca o "contribuţie la gestionarea insecurităţii alimentare care poate afecta ţările vulnerabile de pe glob".
De asemenea, şeful statului a afirmat că ar trebui valorificate instrumente precum Acordurile de Liber Schimb, parteneriatele, diferitele formate de dialog sau participarea la programe emblematice ale UE, precum Erasmus sau Orizont, în vederea consolidării legăturilor noastre globale.
"Este necesar să identificăm mijloacele prin care putem egala pe scena globală puterea noastră economică, astfel încât să nu asistăm la o derivă geopolitică către discursul Rusiei şi, prin urmare, către autoritarism şi în detrimentul democraţiei. Este clar că maniera în care răspundem la toate aceste provocări va defini modul în care va arăta harta geopolitică în viitor", a spus Iohannis.
Potrivit şefului statului, calea democraţiei, libertăţii, drepturilor omului, respectării ordinii internaţionale bazate pe reguli şi a multilateralismului este cea corectă pentru un viitor prosper, stabil şi sigur.
El a afirmat că atacul Rusiei nu este numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva valorilor fundamentale europene, valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului sau exercitarea suverană a drepturilor.
Şeful statului a subliniat că Uniunea Europeană a stat ferm alături de Ucraina în eforturile sale de a apăra valorile europene, precum şi de Republica Moldova şi Georgia.
"Faptul că, în pofida tuturor dificultăţilor şi presiunilor, aceste ţări continuă să creadă cu tărie în visul lor european este inspirant, impresionant şi demonstrează că 'Ideea de Europa' este la fel de puternică ca întotdeauna", a spus Iohannis.
La evenimentul organizat la Kaunas, capitală culturală europeană în 2022, au participat şi preşedinţii Lituaniei, Gitanas Nauseda, Letoniei, Egils Levits, şi Poloniei, Andrzej Duda.